Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Se merge pe același drum bătătorit de a lua mai mult de la puțini, de a-i executa pe cei care au veniturile la vedere și plătesc conștiincios, lună de lună, dările la stat, primind, de cele mai multe ori, prea puțin sau chiar nimic de la el.
Acest stat care nu este în stare de ani de zile să realizeze cu adevărat anchete sociale și trece sub tăcere situația reală a milioane de români beneficiari a tot felul de ajutoare sociale, inclusiv de asistență medicală gratuită parțial. Politicile guvernamentale le-au inoculat foarte multor români credința că ei s-au născut cu dreptul să fie întreținuți de stat, fără a oferi nimic în schimb societății. Statisticile devoalează într-o oarecare măsură această stare de fapt, dar suficient pentru a dezvălui dezastrul creat de statul asistențial. Ceea ce se pregătește acum să facă Guvernul va produce o fractură și mai mare în cadrul societății și, probabil, nu este departe momentul când cei care plătesc de fiecare dată oalele sparte de politicienii inconștienți se vor răzvrăti.
Unul dintre cele mai vizibile domenii în care se vede falimentul politicilor guvernamentale cu tentă vădit socială este sistemul medical de stat. Chiar dacă reprezintă surse principală de finanțare a sistemului, banii colectați din contribuția la asigurările sociale de sănătate (CASS) acoperă mai puțin de jumătate din cheltuielile sale totale într-un an - 42,66%. Contribuția la asigurările de sănătate este plătită doar de 35% dintre români, deși de sistem beneficiază majoritatea, arăta un studiu publicat în luna martie a acestui an de către Academia de Studii Economice (ASE), cu sprijinul Rețelei de Sănătate Regina Maria. Asta înseamnă că din 3 români care pot accesa servicii medicale, doar unul plătește contribuția de 10% la asigurarea de sănătate. Practic 6 milioane de persoane contribuie cu plăți la un sistem pe care îl folosesc circa 19 milioane. Sistemul public de asigurări de sănătate din România este astfel sufocat de persoane care nu contribuie financiar la susținerea lui, dar beneficiază de serviciile sale. De exemplu, numai anul trecut Guvernul a decis să extindă serviciile sistemului medical de stat și pentru bolnavii oncologici care nu sunt asigurați, generând astfel un sentiment de nemulțumire în rândurile bolnavilor care contribuie sau au contribuit de-a lungul carierei la acest sistem, iar acum când au o problemă de viață și de moarte, să văd dați la o parte de unii care nu au plătit contribuții. „Boala nu așteaptă”, spunea într-o declarație pentru Jurnalul ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, pentru a motiva acea decizie a Guvernului. Este adevărat, dar fiecare dintre noi se poate gândi că la un moment dat în viață se poate lovi de o problemă medicală gravă și atunci trebui să fii prevăzător, adică să fii asigurat. Dacă tu nu o faci de bunăvoie, statul are obligația de a te forța să o faci, asta cel puțin pentru a nu crea două categorii de români: șmecherii și fraierii de serviciu.
Cel mai mare procent din UE de tineri „dispăruți”
România are cea mai ridicată rată a tinerilor care nu lucrează, nu merg la școală și nu urmează programe de formare. Vorbim despre circa 20% dintre tinerii, iar situația s-a agravat în ultimii ani, contrar tendinței UE. Aceste „umbre” apar doar în statisticile sociale pentru că primesc ajutoare de la stat. În 2023, România se situa pe penultimul loc în Europa, după Bulgaria, din punct de vedere al tinerilor de 15-29 de ani care participau la piața muncii. Cum trăiesc acești tineri, de ce statul le acordă multora ajutoare sociale pentru încălzire, pentru alimente, pentru energie, acces la unele servicii medicale fără a verifica cu adevărat ce fac ei zi de zi, sunt întrebări fără răspunsuri de foarte mulți ani. Această indiferență a statului a încurajat în multe medii acest comportament, creând astfel un mod de viață pentru foarte mulți tineri.
Potrivit statisticii INS, în 2023 rata de ocupare a populației aptă de muncă din România a fost de 63%.
Verificări făcute la mișto
Autoritățile au grijă să se acopere de hârtii de fiecare dată când acordă ajutoarele sociale. Se fac anchete sociale, dar mai mult din pix. Cel puțin în mediul rural, unde se regăsesc, procentual, cele mai multe persoane care beneficiază de ajutoare sociale, aceste anchete nu au de cele mai multe ori treabă cu realitatea. Mulți dintre beneficiari preferă să nu crească niciun animal în curte și să muncească la negru pentru a nu pierde acest sprijin financiar. Toată lumea din sat știe că ei lucrează cu ziua sau în construcții la negru, mai puțin primarul în pixul căruia stă acordarea ajutorului social.
45% dintre fetele sub 15 ani și 30% dintre cele cu vârsta sub 18 ani, devenite mame în statele Uniunii Europene, provin din România rurală, iar 10% dintre nou-născuții de la noi au o mamă adolescentă.
Citește pe Antena3.ro
Antrenați de mici pentru ajutoare sociale
Un alt eșec al politicilor statului este cel legat de învățământ. Avem una dintre cele mai mari rate ale abandonului școlar, iar acești tineri sunt primii candidați la ajutoarele sociale. În zona rurală, 1 din 10 copii nu urmează nicio formă de învățământ, iar 1 din 4 elevi abandonează școala după opt clase. Ulterior, cea mai mare parte dintre ei devine o povară pentru sistemul de asistență socială și cel medical.
Anchetele sociale, o problemă
Scuza des invocată este că primăriile nu au cu cine face anchetele sociale, dar rezolvarea problemei a fost ignorată de zeci de ani de către Ministerul Muncii. Totuși, într-un final se pare că se va remedia situația. Ministerul vrea acum să vină cu un program de cursuri pentru instruirea asistenților sociali, astfel încât ei să poată face și anchete sociale. Conform legislației, „inspectorul social are dreptul să aibă acces liber, permanent şi fără înştiinţare prealabilă la locul destinat furnizării de servicii sociale, precum şi la sediul unităţilor care stabilesc modul de încadrare în grad şi tip de handicap, în grad de invaliditate sau în grad de dependenţă, după caz”. Inspecţia socială are atribuţii de control, evaluare, monitorizare şi investigare socială privind respectarea drepturilor beneficiarilor de beneficii de asistenţă socială şi servicii sociale.
