Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Conflictul dintre CFR Călători - operatorul feroviar de stat - și Autoritatea pentru Reformă Feroviară (ARF) a ajuns acum într-un punct fără întoarcere, după ce noul președinte al ARF a refuzat să dea banii necesari companiei, pentru a-și achita datoriile și a-și acoperi cheltuielile. Subvențiile se dau, din banii de la bugetul statului, pentru toți operatorii, nu doar pentru CFR Călători, ci și pentru firmele private, concurente ale companiei statului, iar ARF împarte banii primiți de la Guvern. De data aceasta, ARF nu a mai ținut cont nici de legi, nici de discuțiile avute cu CFR Călători la începutul anului, când s-a votat bugetul companiei, nici de pericolul de a băga CFR Călători în incapacitate de plată sau de oprirea proiectelor din PNRR, iar surse din sindicatele CFR-iștilor spun că astfel se urmărește falimentarea operatorului de stat. Directorul general al CFR Călători, Traian Preoteasa, a explicat, într-o conferință de presă, când și cum s-ar putea ajunge la incapacitate de plată, dacă ARF va refuza în continuare să dea banii pentru compensațiile de anul acesta.
CFR Călători, operatorul de stat pe căile ferate din România, acoperă peste 80% din traficul feroviar și rutele naționale, în timp ce companiile private acoperă sub 20%. Cu toate acestea, statul român înțelege să-și saboteze propria companie, prin deciziile ARF, în favoarea firmelor private care își acoperă 80% din costuri cu subvențiile primite de la stat, în timp ce la CFR Călători se acoperă doar 55% din costuri cu aceste subvenții - conform declarațiilor directorului general al CFR Călători, Traian Preoteasa.
Ca și cum nu ar fi fost suficient, anul acesta s-a negociat cu ARF să dea către CFR Călători măcar aceeași sumă ca anul trecut, când compania a făcut pentru prima oară profit, după circa 20 de ani în care a fost pe pierdere, dar ARF a acceptat mai întâi verbal, apoi a refuzat, diminuând suma alocată la nivelul anului 2022, când costurile cu electricitatea și motorina erau mai mici, dar și salariile angajaților erau sub nivelul acceptat în urma stabilirii statutului feroviarului. Salariile angajaților sunt stabilite prin lege, dar încă nu se aplică, pentru că nu sunt suficienți bani. În plus, salariile angajaților CFR Călători sunt sub nivelul celor de la firmele private și nu au crescut anul trecut, dar ARF nu a ținut cont nici de această situație, atunci când a decis, unilateral, să diminueze suma alocată operatorului feroviar al statului. Fără bani, CFR Călători ar putea intra în incapacitate de plată și s-ar putea opri traficul feroviar, dar directorul companiei a venit cu unele precizări, în legătură cu situația actuală.
Un act adițional s-a pierdut pe drum
Săptămâna trecută, compania a primit o notificare de la furnizorul de motorină la care CFR Călători are o datorie de aproape 100 de milioane de lei, iar dacă nu o va plăti, nu i se va mai livra motorina. „În condiţiile acestea singura variantă de a circula pe diesel nu prea mai aveam. De asta am spus că există posibilitatea de a se opri şi o parte din trafic. Nu s-a oprit deocamdată, dar riscul există în continuare şi acum trebuie să ajung de unde am ajuns la acest risc de a intra în incapacitate de plată”, a declarat Traian Preoteasa, ieri, în conferinţa de presă.
S-a ajuns la această situație pentru că ARF ar fi trebuit să dea pentru CFR Călători o anumită sumă din banii primiți de la Guvern, reprezentând compensaţia unitară indexată cu rata inflaţiei, dar calculele au fost făcute diferit de cele ale CFR-ului. „Ni s-au alocat, prin bugetul de stat - cred că prin luna februarie s-a promulgat - 2.135.000.000 (de lei - n.r.) care nu au fost la nivelul execuţiei bugetare de anul trecut, dar eram mulţumit cu această sumă. Numai că bugetul de venituri şi cheltuieli se face în concordanţă cu o filă de buget emisă de Autoritatea de Reformă Feroviară. Deci asta a fost în luna februarie. Imediat după emiterea legii bugetului de stat, Autoritatea de Reformă Feroviară trebuia să înainteze un act adiţional cu compensaţia unitară pentru fiecare operator feroviar de călători. Anul trecut, compensaţia unitară era în valoare de 44,73 de lei şi am căzut de comun acord ca anul acesta să avem o compensaţie indexată cu rata inflaţiei şi s-a ajuns la 47,4 lei. Mi s-a dat o hârtie, sub semnătura preşedintului ARF, că asta e suma pe care să formăm bugetul nostru de venituri şi cheltuieli şi l-am făcut”, a explicat directorul CFR Călători, spunând că la data plății, compensaţia acordată de ARF a fost la nivelul anului 2022. Suma majorată era prevăzută într-un act adițional din luna februarie, dar între timp nu a mai intrat în vigoare acel document.
Cheltuielile s-au dublat, în ultimii 3 ani
„Nici în ziua de astăzi nu avem semnat acest adiţional pe 47 de lei, ci se plăteşte o compensaţie unitară de 33 de lei. 33 de lei a fost în anul 2022 compensaţia unitară. De atunci, energia electrică şi motorina aproape s-au dublat, a intrat în aplicare legea statutului feroviarului care ne obligă să ducem salariile angajaţilor CFR în funcţie de salariul minim pe economie indexat cu indici din lege”, a adăugat Traian Preoteasa, subliniind că toate cheltuielile pe care compania nu le poate face, din cauza ARF, sunt cheltuieli obligatorii prin lege.
Citește pe Antena3.ro
CFR Călători are cheltuieli lunare de circa 365 de milioane de lei care trebuie acoperite din vânzarea de bilete şi din compensaţia pe care ar trebui s-o asigure ARF, dar după decizia unilaterală și inexplicabilă a noului președinte al autorității, nivelul compensaţiei unitare de 33 de lei acoperă doar suma de 135 de milioane de lei pe lună, mai puțin decât anul trecut, când ajungea la 185 de milioane.
„Dacă ARF-ul nu va semna acel adiţional în care să ajungem la 47,4 compensaţia unitară şi va continua cu acest 33, există foarte mare risc de a intra în incapacitate de plată, tocmai pentru că furnizorii nu vor mai livra. Eu sper să nu se întâmple. Noi am depus toată documentaţia necesară, absolut tot ce ne-a solicitat ARF-ul, să dovedim tot ce au crezut dânşii că nu este adevărat. Am fost acuzaţi că avem trei şefi de tren sau trei conductori, că e o risipă fantastică la CFR Călători. Nu ştiu de unde a luat ARF-ul aceste cifre şi aceste date, nu ne-a consultat, dar, în schimb, întârzie punerea în aplicarea a actului adiţional”, a mai explicat directorul CFR Călători.
Președintele ARF s-a dus la Consiliul Concurenței
După scandalul care a izbucnit sâmbăta trecută, în legătură cu subfinanțarea CFR Călători, președintele ARF, Mihai Barbu, s-a dus și la Consiliul Concurenței, miercuri, să ceară lămuriri în legătură cu împărțirea banilor între companiile feroviare. Surse ministeriale spun că Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, l-ar fi asigurat pe Barbu că există un dezechilibru în plățile făcute de ARF, dar în defavoarea operatorului de stat.
Traian Preoteasa a explicat că această compensaţie pe care ARF a diminuat-o doar pentru compania statului român asigură 55% din costuri, în timp ce la operatori privaţi acoperă 80% din costuri. „În ceea priveşte calculul compensaţiei în biletul de transport, vreau să fac precizarea că, la acest moment, la CFR Călători, compensaţia asigură 55% din costuri. La operatorii privaţi, compensaţia, şi sunt datele ARF-ului, atinge 80% din costuri. Deci nu putem fi acuzaţi, cum am înţeles că a făcut ARF-ul, că trebuie să ducem cheltuielile la nivelul privatului, că atunci trebuie să mai dea nişte bani”, a mai explicat directorul general al CFR Călători.
Participă la autosabotaj și Ministerul Finanțelor
În acest moment, banii primiți de la stat, prin ARF, asigură doar funcționarea CFR Călători, nu și dezvoltarea, deși strategia statului român prevede mai ales dezvoltarea traficului feroviar și sunt prevăzute investiții. În plus, prin neplata compensațiilor și a subvenției, ARF și Ministerul Finanțelor pun în pericol proiectele de modernizare contractate de CFR Călători cu bani din PNRR.
După ce au fost semnate toate contractele pentru modernizarea a 139 de vagoane şi 55 de locomotive electrice, finanţate din PNRR, multe au fost livrate, unele circulă, dar nu sunt plătite de Ministerul Finanţelor, existând riscul să se blocheze întregul proiect.
„Noi ne-am făcut datoria, le-am recepţionat, am dat bun de plată pe facturi şi am trimis la Ministerul de Finanţe. De ce nu plăteşte Ministerul de Finanţe nu înţelegem, dar pericolul este foarte mare de a se bloca inclusiv proiectul. Şi eu nu cred că în viitorii cel puţin 10 ani, CFR Călători va mai beneficia de un proiect de modernizare de acest nivel”, a mai explicat Traian Preoteasa.
Dar sunt probleme grave și în privința vagoanelor și locomotivelor care se repară prin PNRR, tot din cauza neplății furnizorilor. „Este un lanţ foarte complicat, în ceea priveşte PNRR-ul, depinzând de nişte termene foarte stricte, de o aprovizionare foarte strictă şi orice piesă ridicată din acest puzzle va bloca proiectul. Am făcut mii de sesizări. Nu putem să ţinem în frâu PNRR-ul, am fost şi astăzi în gară, la un operator privat care repară şi locomotive, şi vagoane pentru noi şi ne-a spus clar că vor opri proiectul, dacă nu sunt plătiţi”, a explicat directorul CFR Călători.
