x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special Credințe greșite ale minții noastre

Credințe greșite ale minții noastre

de Florian Saiu    |    09 Iun 2025   •   06:00
Credințe greșite ale minții noastre

Câteva erori comune de gândire ne fac pe toți susceptibili la anumite concepții eronate cu privire la sănătatea psihică. Să le facem (re)cunoscute! 

Îndrumători ne vor fi psihoterapeuții Hal Arkowitz și Scott O. Lilienfeld, autorii studiului „Adevăruri și mituri despre sănătatea mentală” (Editura Lifestyle, 2024): „Euristica disponibilității, de pildă, este o scurtătură mentală prin care ghicim frecvența unui eveniment în funcție de cât de proaspăt este acesta în memoria noastră. De exemplu, credința greșită că cei mai mulți dintre copiii ai căror părinți divorțează au o capacitate slabă de adaptare probabil că izvorăște din faptul că se vorbește mai des despre copiii care au parte de probleme grave după divorțul părinților. Invers, atunci când un copil se adaptează bine după un divorț - așa cum o fac cei mai mulți -, nu se vorbește aproape niciodată despre reziliența copilului. În consecință, plecând de la informațiile la care suntem expuși, vom deduce că divorțul este mai strâns legat de probleme psihice decât este în realitate.” 

Post hoc, ergo propter hoc

Pe același fir: „O altă eroare de logică răspândită este oglindită de expresia post hoc, ergo propter hoc, ceea ce înseamnă dacă urmează după asta, înseamnă că este din această cauză. Mintea noastră caută în mod continuu conexiuni între evenimente, ceea ce ne poate face să conchidem că un eveniment care precede apariția unei boli psihice a și cauzat acea condiție. De pildă, mulți oameni continuă să creadă că vaccinurile pentru copii (în special cele care conțin conservantul thimerosal) cauzează autism, deoarece vârsta obișnuită a vaccinării copiilor - imediat după ce împlinesc un an - este chiar înainte de vârsta la care în mod tipic devin evidente primele semne de autism. Această legătură cronologică este aparent mai convingătoare pentru mulți decât numeroasele studii epidemiologice, realizate la scară largă, care au contrazis existența vreunei legături cauzale între vaccin și autism.” 

Iluzii

Tot aici: „De asemenea, multe concepții eronate despre boala mentală conțin un miez de adevăr, care ne poate conduce la concluzii false. De exemplu, doar pentru că bunăoară câinii, caii și alte animale domestice ne oferă căldură emoțională, care ne poate liniști temporar o stare de îngrijorare, nu înseamnă că terapia asistată de animale poate ameliora principalele simptome ale unor tulburări mentale majore, precum autismul, schizofrenia și anorexia nervoasă. Pe măsură ce informațiile devin tot mai abundente și mai accesibile, abilitatea noastră de a evalua articole, cărți și pagini de internet crește crucial. Circa 3.500 de cărți de autoajutorare apar în fiecare an, dar puține sunt bazate pe cercetări sau sunt supuse unei analize științifice. Mai mult, nenumărate pagini de psihologie de pe internet sunt pline de informații eronate.”

Deruta de pe internet

Într-un sondaj din 2012, realizat pe un număr de opt site-uri ale unor asociații naționale de autism din SUA, profesoara de educație specială Jennifer Stephenson și coautorii, de la Universitatea Macquarie din Australia, au constatat că cele mai multe site-uri oferă informații derutante despre eficacitatea intervențiilor. De exemplu, dintre cele 33 de tratamente pentru autism amintite de aceste pagini de internet, există dovezi empirice solide doar pentru trei. Iar cele trei sunt bazate pe principiile modificării comportamentului, tehnică ce întărește activitățile adaptative. „Principalele canale media pot, și ele, să răspândească distorsiuni, fie din cauza greșelilor ce apar din grabă (în care sunt realizate materialele media), fie din pricina neînțelegerii tematicii sau a dorinței exagerate de a avea priză la public.”, mai sesizau psihoterapeuții Hal Arkowitz și Scott O. Lilienfeld.

Miraje de tabloid

Nu în ultimul rând: „Așa cum observa psihologul Thomas Gilovich, de la Universitatea Cornell, în cartea sa din 1991, How We Know What Isn’t So/ Cum știm că nu e chiar așa, aproape întotdeauna reporterii întăresc ideea centrală a unui articol și lasă pe dinafară detaliile marginale. În mod obișnuit ei exagerează de dragul unei povești bune. Pe 7 octombrie 2013, prima pagină a ziarului The Sun, tabloid britanic, trâmbița: «1 200 de oameni uciși de pacienți cu boli mentale». Titlul dădea de înțeles că pacienții psihiatrici omorâseră 1.200 de oameni în Marea Britanie. Dar această cifră nu includea doar pacienți din sistemul de sănătate mentală, ci și indivizi care au fost evaluați retrospectiv, de către cercetători, ca prezentând simptome ale unor boli mintale, tip de judecată care este extrem de subiectivă.”

„Euristica disponibilității, de pildă, este o scurtătură mentală prin care ghicim frecvența unui eveniment în funcție de cât de proaspăt este acesta în memoria noastră.”, Hal Arkowitz, psihoterapeut

„Mintea noastră caută în mod continuu conexiuni între evenimente, ceea ce ne poate face să conchidem că un eveniment care precede apariția unei boli psihice a și cauzat acea condiție.”, Scott O. Lilienfeld, psihoterapeut 

×
Subiecte în articol: sanatate mintala