PSD, PNL, USR și UDMR au discutat, ieri, pentru a doua zi consecutiv, despre măsurile de austeritate care ar urma să fie impuse de viitorul guvern. PSD nu e de acord cu taxa pe tranzacțiile bancare, criticată și de reprezentanți ai BNR ca „aberantă”, dar social-democrații mențin propunerea de „taxă de solidaritate” sau impozit progresiv. Acest impozit progresiv ar urma să reducă veniturile celor care câștigă mai mult, fiind o cerință din partea Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), la care țara noastră se pregătește să adere, dar și recomandarea Băncii Mondiale. Recomandarea OECD a fost preluată și de fostul premier PSD Marcel Ciolacu, la nivel declarativ, fără ca acesta să fi explicat de unde provine. PNL, USR și Nicușor Dan vorbesc despre „reducerea risipei” din sectorul bugetar și de „punerea la slăbit a statului supraponderal”.
După două zile de negocieri, încă nu s-a stabilit nimic în legătură cu viitorul executiv, dar s-a ajuns oarecum la o concluzie în privința câtorva taxe absurde pe care le-au propus consilierii președintelui Nicușor Dan. Prima taxă declarată „aberantă” de cei mai mulți economiști, inclusiv de cei ai Băncii Naționale, este cea pe tranzacțiile bancare, la care cele patru partide ar fi renunțat, în urma valului de critici care a venit din toate direcțiile. Singurul care o mai susține este Dragoș Anastasiu, consilier onorific al lui Nicușor Dan, care a negat informația conform căreia chiar el ar fi propus-o.
Alte măsuri la care cele patru partide par să fi renunțat sunt supraimpozitarea pensiilor de peste 2.500 de lei net - dar nu și a celor de peste 4.000 de lei net - sau impozitul progresiv, la sumele de peste 10.000 de lei. Sorin Grindeanu, liderul PSD, a explicat că partidul susține așa-zisa „taxă de solidaritate” și impozitul progresiv.
„Mai sunt câteva țări care au această cotă unică (de impozitare - n.r.). Nici noi nu o avem, în final. Nu știu dacă taxă de solidaritate e cea mai bună formulă, așa cum sună, doar că trebuie să ne gândim cum păzim oamenii cu venituri mici și mijlocii și încercăm să găsim soluții pentru a crește veniturile. Fie va exista un asemenea mod de taxare pe impozit progresiv. Noi nu am renunțat la acest scenariu. Chiar din partea instituțiilor financiare internaționale vin recomandări pentru un asemenea impozit”, a explicat, ieri, Sorin Grindeanu, înainte de a intra din nou la negocierile cu celelalte partide.
OECD impune un stat și mai „gras”, dar venituri mai mici
Una dintre aceste instituții internaționale despre care a vorbit Sorin Grindeanu, fără să o menționeze, este chiar OECD - de la care PSD s-a „inspirat”, nedeclarat, încă de la preluarea conducerii guvernului, în rotativa cu PNL. Recomandările OECD - parțial similare cu cele ale Băncii Mondiale - privind „echitatea salarială” impun exact impozitarea progresivă - adică să se ia mai mulți bani de la angajații „bogați” și să se dea la „săraci” - idee care se dezbate de mai mulți ani în România, fiind respinsă de reprezentanții mai multor sindicate și de companiile din mai multe domenii de activitate, care au arătat că așa ceva ar duce la o creștere păguboasă a migrației forței de muncă spre țările din vestul Europei și la scădere economică în România.
Impozitul progresiv apare, prima oară, în Raportul OECD pentru România, lansat în primăvara anului trecut. Organizația a venit cu unele recomandări, atât pentru sistemul de impozitare a salariilor, cât și pentru celelalte surse din care s-ar putea aduce mai mulți bani la bugetul statului. Conform OECD, România ar trebui să înceapă să pregătească o tranziție treptată către o impozitare progresivă a salariilor, care să completeze reformele privind transferurile care vizează reducerea inegalității veniturilor. Despre această nouă metodă de impozitare s-a discutat, în țara noastră, în ultimii 3 ani, dar mulți o consideră o metodă comunistă de aducere la egalitate a salariilor - inspirată din principiul marxist al echității: „Fiecare dă, după posibilități, fiecăruia să i se dea după nevoi”.
Practic, cei care lucrează acum în domenii unde salariile sunt peste nivelul mediu pe economie ar urma să aibă veniturile scăzute, iar cei care au sub nivelul mediu ar primi mai mulți bani, deși cei din prima categorie au depus eforturi pentru a lucra ca specialiști în domenii bine plătite. Toate protestele din ultimii ani au avut printre principalele revendicări ale salariaților creșterea veniturilor în domeniile în care lucrează, principala amenințare fiind că pleacă din țară. Migrația forței de muncă este în continuare un pericol major pentru economia României, dar raportul OECD nu îl ia în considerare, deși ar genera o imensă gaură în bugetul statului, în următorii ani. Specialiștii din cele mai importante domenii au fost ținuți în țară, în ultimii ani, doar prin majorările salariale care li s-au acordat.
Cercul vicios al recomandărilor
De altfel, OECD a „certat” Guvernul României pentru că a crescut salariile profesorilor, după protestele din 2023, recomandând „prudența în stabilirea salariilor din sectorul public”. Dar tot OECD a cerut, în mod expres, crearea a 600 de sinecuri, printr-un singur act normativ, anul acesta, la începutul lunii aprilie, aplicând Ordonanța Corporativă la toate Ocoalele silvice. Doar regia autonomă Romsilva avea CA, din 2012, ocoalele silvice fiind exceptate, prin OUG, dar guvernul a adoptat, pe repede-înainte, la cererea OECD și Comisiei Europene, Ordonanţa de Urgenţă nr. 22/2025 aplicând guvernanţa corporativă fiecărui ocol silvic. Astfel s-au creat 600 de noi posturi pentru Consiliile de Administrație.
Tot conform principiilor OECD, sunt principii birocratice la care România nu va putea să renunțe, chiar dacă toate declarațiile politice din aceste zile, inclusiv cele ale președintelui Nicușor Dan, vizează „statul gras, supraponderal” care trebuie să fie „pus la slăbit”. Aderarea la OECD nu va permite renunțarea la mii de posturi create pentru a se respecta cerințele Ordonanței Corporative, dar sunt și alte mii de posturi care respectă regulile birocratice ale Comisiei Europene, la care nu se va putea renunța.
Ar rămâne tot supraimpozitarea românilor, mai ales pe muncă, acolo unde deja s-au tras semnale de alarmă, România fiind fruntașă în UE la acest capitol. Și tot OECD a tras un semnal de alarmă, anul trecut, arătând că fiscalitatea muncii este excesivă în România. Același Raport al OECD de anul trecut arată că statul a colectat în 2023 aproape dublu din contribuțiile salariaților față de ceea ce a încasat din TVA și de 6 ori mai mult decât din impozitul pe profit al firmelor.